Tragedy
Aug 25
Azi nu am chef să intru în amănunte prea mult. Mă uit în jur şi sunt dezamăgită. Sunt dezamăgită de aşa-zişii prieteni. Mai bine intru direct în subiect. Ieri m-am întâlnit cu un prieten. Mai exact prietenul prietenei mele, Alexandra Filon. Ionuţ. L-am întrebat ce mai face, ce mai face Alexandra, dacă e bine (pentru că ştiu că avea o boală de vreo 2-3 ani, destul de greu tratabilă, aproape imposibilă) şi ghiciţi ce mi-a spus! 
…“Alexandra a murit.”
Am rămas mască. Era una dintre cele mai bune prietene din copilărie! Mergeam cu ea peste tot, împărţeam totul cu ea, era ca o soră pentru mine. Toate până când s-a mutat din cartier într-o localitate din apropiere de Constanţa, Valu lui Traian. O vizitam des la început, până când relaţia dintre noi s-a cam răcit un pic. Venise prietenul ei de pe vas şi na.
Oricum, ideea este alta. Cât de nesimţiţi pot fi unii prieteni comuni, care nu m-au anunţat nimic despre acest lucru? de ce unii au stat lângă ea pe patul de moarte şi eu nu? eu nu merit să fiu cu prietena mea? meritam măcar să ştiu ca s-a întâmplat nenorocirea. Dar nu, nimeni nu a zis nimic. Toţi au tăcut din gură aşa cum tac ceasurile când se strică. Sunt supărată şi dezamăgită. N-am văzut-o nici măcar pentru ultima oară. Fratele meu este şi el destul de supărat, pentru că a ţinut ca la o soră la ea şi poate chiar mai mult. Nu am cuvinte, ma credeţi?
…Alexandra, vei ramane mereu in sufletele noastre. Dumnezeu sa te ierte! Totusi, te vrem inapoi… 
(
Rest in peace
din pacate nu mai ai ce face acum.
odihneasca'se in pace!
woau..1.Condoleante si sunt sigura ca de acolo de sus stie ce simti pentru ea
2. de prieteni tai ar trebui sa iti pui sincer intrebarea chiar iti sunt prieteni? urat din partea lor
Trist… Dumnezeu s-o odihnească… Înţeleg strigătul tău de revoltă…
Nu întotdeauna îţi sunt prieteni cei care se bagă în faţă, cei care vor, cu orice preţ, să fie în centrul atenţiei.
Nu-ţi face griji, sunt sigură că, de acolo unde e, Alexandra ştie ce simţi.
La restul lumii (aşa-zişii prieteni comuni)nu merită să te gândeşti…
Imi pare rau pentru ce s-a intamplat…Dumnezeu s-o odihneasca…
@adizzy – m-am gandit foarte mult la chestia asta si cred ca nu imi sunt prieteni…
@Niciodata Singura – sper sa stie, pentru ca am tinut la ea enorm!
ce poveste trista…condoleante
(
@Irina – Multumesc
Citesc articolul tău în timp ce tata vine acasă de la spital, călcat în picioare de o maşină… şi mă simt groaznic. În primul rând pentru că a murit Alexandra. Condoleanţele mele. În al doile arând ea sigur a ştiut şi s-a stins cu un gând şi la tine. Nu cred că te-a uitat vreodată. doar aţi fost cele mai bune prietene. Nu se paote să te fi uitat… Again: RIP
da daca iti era prietena, stiind ca are ce are, tu de ce nu te-ai mai interesat de soarta ei? cel mai simplu e sa dam vina pe altii
p.s. regret ca primu comment la tine e negativ
Imi pare rau. dumnezeu sa aiba grija de sufletul ei.
Si mai ales imi pare rau pentru cum ai aflat vestea…
Condoleante