Se spune că o femeie nu e bună la volan. Şi asta am observat şi eu. Nu numai că îmi place să-mi privesc vecina cum o parchează, dar mă mai şi minunez cât de bine o face! (not) Întoarce maşinuţa aia pe toate părţile, se uită în oglinzi, scoate capul pe geam şi tot degeaba. Femeia e femeie. Femeia se blochează atunci când conduce şi ajunge la vorba că nu suntem bune la aşa ceva. Adevărul este că mai sunt şi excepţii. Cunosc o prietenă care abia şi-a luat carnetul şi se pricepe destul de bine şi la parcat şi la condus. Bravo ei!
De ceva vreme mă bate gândul să fac şi eu şcoala de şoferi. Mai ales că noi, studenţii avem 50% reducere. Maşină să am. Că de restul mă ocup eu. Sper totuşi să n-o dau în bară. Când eram mai mică, de fapt chiar şi acum câteva luni, mă tot subestimam că nu pot s-o fac. Cred că am o fobie în ceea ce priveşte maşinile, traficul şi de ce nu, parcările. Dar ştiu că sunt o femeie puternică şi dacă într-adevăr vreau să fac chestia asta, îmi va reuşi.
Mulţi conduc de plăcere. Da, ce mai plăcere!!! să ai maşina ta şi să pleci oricând vrei la munte, să te doară undeva de toţi, să îţi iei o minivacanţă sau să mergi la bunici. Ca să nu mai zic de plecările cu prietenii. Cât de faine ar fi.
Acum îmi rămâne să mă decid ce vreau să fac, dar mă gândesc că trebuie să încerc măcar. Niciodată nu se ştie. Poate nu pic examenul, aşa cum au făcut alţii şi poate nici nu voi fi nevoită să mituiesc vreun poliţist. Nu prea îmi place să dau mită. Dacă tot am învăţat şi ştiu că pot, n-are rost să dau bani. Nu? Aşa gândeam şi la bacalaureat. Dar tot am dat. Toată lumea a dat.
Abonează-te la RSS Feed
Urmăreşte-mă pe Twitter
Ascultă-mi muzica
Aboneaza-te pe Youtube
Si totusi: sotia mea, cateva luni dupa ce si-a luat permisul, nu se dumirea in ce parte sa suceasca volanul la parcarea cu spatele si il sucea taman invers. Odata, aflandu-ma langa ea in dreapta si fiind nevoita sa mearga nitel cu spatele pentru a parca, ma-ntrebat cum sa vireze. I-am raspuns:
“Invers de cum gandesti! Cum ai gandit?”
“In dreapta!”
“Ei, vezi ca am dreptate? Vireaza stanga!”
Noroc ca pana la urma s-a prins!
Eu am carnet de la 18 ani, conduc cu mare placere…e un sentiment f placut sa te duci seara la o plimbare, chiar singura, sa asculti muzica…iti limpezesti gandurile. Mie imi vin idei foarte bune la volan, pacat ca pana ajung acasa ma razgandesc, deoarece nu am curaj
dar presupun ca acum e mai bine…
Bafta la scoala, sunt sigur ca o sa te descurci bine, chiar de nu iese din prima. Sora-mea a dat saraca de 3 ori si a luat pan la urma dar a tras pt asta. Era caz tipic de blonda la volan. Acum o las sa-mi conduca masina, iar asta spune destule
.
imi plac masinile si nu mi-e frica de trafic, parcari si toate cele.
In loc sa stau la 2 semafoare, o iau mai pe cotite, ajung in fata cardului de masini si zambesc frumos. Si mereu se face loc.
Am de gand sa-mi si pun un sticker cu “woman driving”, n-ai decat de castigat! 
) Pastreaza distanta, se gandesc de doua ori inainte de o depasire periculoasa…:))
Am carnet de 6 ani si vreo 10 mici accidente (n-am vazut stalpi, s-a inchis poarta, am alunecat pe gheata..) la activ.
) Mai bine asa decat teribilisti cu 150 km/h, nu? 
Ia-ti carnetul, nothing (really) bad can come of it!
Condusul- masinile si femeia – incasha…
Daca o spuneam eu, m-ati fi acuzat de atitudine misogina. Ceea ce nu e cazul.
…
Nu’i chestie misogina, ci stintifica
1. “Deviza mea în viaţă este: nimic nu este imposibil.” (stii de unde e)
2. Exista o explicatie rationala pentru care femeile nu pot aprecia distantele (principala cauza a lipsei de talent la condus, alaturi de imposibilitatea aproximarii vitezelor). Explicatia o gasesti intr-un banc care se termina asa: “pai daca toata viata am fost mintite ca 20cm inseamna atat”…
Spor!